NASA: Saturn şi Jupiter conţin toate condiţiile pentru dezvoltarea vieţii.


Anunţ important al NASA: Saturn şi Jupiter conţin toate condiţiile pentru dezvoltarea vieţii. Sonda Cassini a descoperit hidrogen pe Enceladus. S-a detectat abur şi pe Europa

Cercetătorii din cadrul NASA au declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că a fost descoperit hidrogen pe luna lui Saturn, Enceladus, ceea ce înseamnă că ar putea exista viaţă extraterestră.

Pe de altă parte, telescopul spaţial Hubble a oferit informaţii importante despre jeturile de aburi ce ajung şi până la 100 de kilometri deasupra suprafeţei lui Europa, unul dintre sateliţii lui Jupiter. Fenomenul observat în 2014 de către telescop a putut fi observat din nou în 2016, ceea ce furnizează dovezi ale fenomenului interminabil din aceeaşi zonă a Europei.

Cercetătorii NASA susţin că sonda Cassini a înregistrat urme de hidrogen din găurile hidrotermale ale lunii lui Saturn, Enceladus. În cadrul lucrării, cercetătorii susţin că o energie chimică care alimentează viaţa ar putea exista pe satelitul lui Saturn.

,,Suntem tot mai aproape de descoperirea unui loc care conţine toate ingredientele pentru susţinerea vieţii,'' a declarat Thomas Zurbuchen, din cadrul NASA.

,,Rezultatele demonstrează relaţia dintre misiunile NASA ce ajută la obţinerea celor mai importante răspunsuri,'' a adăugat el.
În cadrul studiului, cercetătorii din cadrul misiunii Cassini susţin că informaţiile sugerează prezenţa hidrogenului gazos, care poate alimenta viaţa, acesta se află în mare parte sub stratul îngheţat al astrului, însă iese la suprafaţă prin activitatea hidrotermală de pe podeaua marină.

Prezenţa hidrogenului în oceanele lunilor ar putea susţine viaţa microbiană, deoarece hidrogenul combinat cu dioxid de carbon ar putea furniza energie. Reacţia chimică numită ,,metanogeneză'' stă la baza vieţii de pe Terra.

Viaţa, precum cea de pe Pământ, are nevoie pentru supravieţuire de trei ingrediente de bază: apă lichidă, o sursă de energie pe care să o metabolizeze şi ingrediente chimice, precum carbonul, hidrogenul, nitrogenul, oxigenul, fosforul şi sulful.



Cassini a dezvăluit că Enceladus, un astru mic îngheţat, deţine aproape toate ingredientele pentru a putea susţine viaţa.

,,Faptul că avem o confirmare a existenţei energiei chimice necesară vieţii în interiorul oceanului de pe o lună mică a lui Saturn reprezintă o reuşită incredibilă în cadrul cercetărilor noastre privind lumile locuibile din afara planetei noastre,'' afirmă Linda Spilker, cercetător din cadrul proiectului Cassini.

Sonda Cassini a detectat hidrogenul în jeturile de gaz şi materiale îngheţate ce erau propulsate către suprafaţa lui Enceladus, în timpul ultimei activităţi hidrotermale din 28 octombrie 2015.

În cadrul studiului, sunt detaliate şi descoperirile realizate de telescopul spaţial Hubble, în timpul observaţiilor realizate asupra satelitului Europa. Precum pe Enceladus, cercetătorii s-au aşteptat ca şi aici să descopere jeturi de aburi care sunt împinşi către suprafaţa astrului.

Noile imagini prezintă modul în care jetul de aburi ajunge până la 100 de kilometri deasupra suprafeţei Europei, fiind cu 50 de kilometri mai puternice decât cele observate în 2014.

,,Jeturile de aburi de pe Enceladus sunt asociate unei regiuni mai calde a astrului, după ce Hubble a înregistrat noul fenemon de pe Europa, am analizat locaţia de pe harta termală Galileo. Am descoperit că jeturile de aburi de pe Europa se află în apropierea acestei anomali termale,'' afirmă Wiliam Sparks, principalul cercetător al misiunilor Hubble.

Dacă între jeturile de aburi şi punctele calzi ale planetei există o legătură, apa de sub suprafaţa astrului ar putea fi cea care încălzeşte suprafaţa din jurul său. O altă ipoteză sugerează că apa emisă la suprafaţă prin jeturi ar putea ajunge pe suprafaţa Europei, schimbându-i structura. Fapt ce ar permite reţinerea pe termen lung a căldurii în zonele apropiate jeturilor de aburi.

În viitor, NASA va continua să utilizeze telescopul Hubble pentru a monitoriza activitatea hidrotermală a Europei. Ambele descoperiri reprezintă bazele viitoarei misiuni Europa Clipper a NASA, ce va avea loc începând cu anul 2020.

În timpul observaţiilor anterioare, telescopul Hubble a detectat molecule de apă, hidrogen şi oxigen în nebuloasa Helix. De asemenea, moleculele de apă au fost descoperite în stele vechi de peste 20 de milioane de ani, precum Beta Pictoris.

Pe Pământ, apa este extrem de abundentă, aproximativ 71% din suprafaţa Terrei fiind acoperită de apă. Însă mai puţin de 3% din această cantitate este apă potabilă. Pământul nu este singura planetă din sistemul nostru solar care deţine oceane. Apa de pe alte planete se regăseşte în diverse forme, îngheţată, vaporizată, iar aceste oceane oferă cercetătorilor informaţii preţioase despre viaţa extraterestră.



Sursa: descopera.ro / NASA

NASA a anuntat descoperirea a sapte noi exoplanete asemanatoare cu planeta noastra




NASA anunţă descoperirea deceniului: s-au găsit 7 planete de mărimea Pământului care orbitează aceeaşi stea într-o zonă locuibilă.

Sistemul solar a fost denumit Trappist-1 si se afla la o distanta de 40 de ani-lumina.

Anuntul a fost facut de cercetatorii de la NASA, miercuri seara, prin intermediul unei conferinte de presa difuzata pe site-ul oficial al Agentiei spatiale americane, relateaza News.ro.

Descoperirea reprezinta un nou record in domeniul cercetarii spatiale, deoarece este pentru prima data cand a fost identificat un sistem solar in care toate cele sapte planete ale sale au dimensiuni similare cu Terra.



Cercetătorii de la NASA au precizat ca trei dintre aceste exoplanete se afla in zona locuibila din jurul stelei lor, in care poate exista apa in stare lichida si astfel este posibil sa existe si forme de viata.

Cele sapte exoplanete orbiteaza in jurul stelei Trappist-1, o stea rece cu densitate scazuta, aflata la o distanta de 40 de ani-lumina, in constelatia Varsatorului. Diametrul stelei reprezinta doar 8% din cel al Soarelui. Din acest motiv, planetele din jurul ei, de dimensiunea Terrei, par foarte mari atunci cand trec prin fata stelei.



Savantii spera sa scaneze in viitorul apropiat atmosferele celor sapte exoplanete, pentru a descoperi eventuale "amprente" ale vietii, precizeaza Reuters.

Studiata cu telescoapele de pe Pamant, miscarea acestor planete blocheaza cu regularitate lumina emisa de steaua lor. Cercetatorii reusesc astfel sa determine dimensiunile si structurile planetelor, prin analiza acelor scaderi de intensitate luminoasa.
Pe trei din cele sapte planete ar putea exista apa

Trappist-1 este o stea foarte mica si rece, de aceea zona ei locuibila este foarte apropiata de stea. Trei dintre cele sapte planete ale sale se afla in zona in care este posibila prezenta apei in stare lichida, potrivit Reuters. Chiar daca cele sapte exoplanete nu intretin viata in prezent, sistemul stelar din care fac parte ar putea evolua in viitor.

Steaua Trappist-1 are o varsta de cel putin 500 de milioane de ani, insa speranta ei de viata este de 10 trilioane de ani. Prin comparatie, Soarele nostru a ajuns deja la jumatatea sperantei sale de viata, care a fost estimata la 10 miliarde de ani.

Sursa: NASA / descopera.ro

John Hagelin - Despre timp, percepție, conștiință, unificare, diversitate (Interviu)


Dr. John Hagelin este fizician, specializat în cuantică, de trei ori candidat la preșidenția SUA (1992, 1996 și 2000) din partea Natural Law Party și, în același timp, director al mișcării Meditația Transcedentală.
Hagelin a fost unul dintre cercetătorii Organizației Europene pentru Cercetări Nucleare (CERN) și ai Centrului Acceleratorului Liniar Stanford (SLAC) iar, actualmente, este profesor de fizică și director al Institutului de Știință, Tehnologie și Politici Publice, la Universitatea Maharishi.
Contribuțiile sale științifice în domeniul unificării forțelor slabe și a celor electromagnetice, în teoria marii unificări, super simetrie și cosmologie sunt printre cele mai citate în domeniu și poate fi considerat ca fiind unul dintre cei ce au împlinit visul lui Einstein, descoperind formularea matematică a teoriei unificate a câmpurilor, pe baza supercorzilor.



Sursa: http://viatamergeinaintepenet.blogspot.ro/

NASA a anuntat existenta apei pe Europa, satelitul lui Jupiter



Europa, satelitul lui Jupiter, găzduieşte un ocean sub stratul de gheaţă, iar vapori de apă erup la suprafaţă, a anunţat de la NASA astronomul Wiliam Sparks, în cadrul unei teleconferinţe de presă. Acest lucru înseamnă că acolo ar putea exista viaţă extraterestră. Descoperirea a fost făcută în 2013, dar astronomilor le-au luat trei ani pentru a o confirma şi face cecetări.
William Sparks a afirmat că Europa este al doilea cel mai apropiat satelit al lui Jupiter, care orbitează planeta o dată la trei zile. ,,Am obţinut 10 imagini cu Europa în timp ce orbita prin faţa lui Jupiter" a declarat Sparks.

Observaţiile, făcute cu ajutorul telescopului Hubble, au dezvăluit descoperirea unor vapori la suprafaţă care ar putea dovedi existenţa unui ocean sub stratul de gheaţă.

Brithney Schmidt, profesor în cadrul School of Earth and Atmospheric Science din cadrul Institutului de Tehnologie din Atlanta, a declarat că satelitul Europa a fost măsurat, dimensiunea sa fiind asemănătoare cu cea a Lunii noastre. În unele zone, gheaţa este crăpată, majoritatea planetei fiind acoperită de culmi. ,,Va fi foarte dificil să penetrăm gheaţa pentru a ajunge la apă,'' a declarat aceasta. Aburul i-ar putea ajuta pe cercetători să analizeze compoziţia de sub stratul de gheaţă, fără a fi nevoiţi să-l perforeze.

Jennifer Wiserman, cercetătorul din cadrul proiectului Hubble de la NASA Goddard Space Flight Center din Maryland, afirmă că Hubble a fost singurul care a reuşit să cerceteze Jupiter şi Europa la acest nivel. Cu ajutorul razelor UV, au fost descoperiţi vaporii de apă pe suprafaţa Europei. ,,Suntem entuziasmaţi la gândul că vom utiliza telescopul spaţial James Webb ce se va lansa în 2018. Acesta va studia mult mai detaliat aburii degajaţi de satelitul Europa. Suntem extrem de interesaţi de planete cu caracteristicile asemănătoare cu cele ale Terrei''. Deşi descoperirea vaporilor a fost realizată în 2013, unul dintre cercetători a declarat: ,,A fost nevoie de multă munca pentru a procesa imaginile. După toată munca am reuşit să obţinem rezultate. Nu este ca şi cum ai realiza o poză, iţi trebuie multă pregătire''.



''Cantitatea de material ce ar fi produs vapori la nivelul pe care l-am văzut ar putea fi de ordinul milioanelor de kilograme,'' a declarat William Sparks. Fiecare instrument de pe sondă analizează aburul de pe suprafaţa satelitului Europa. Există o mulţime de ipoteze ce pot explica prezenţa apei pe Europa.

Printre instrumentele pe care cercetătorii le-au utilizat pentru analizarea Europei se numără razele ultraviolete, instrumente termosensibile şi instrumente compoziţionale precum Cassini, ce poate zbura prin ceaţă şi poate analiza compoziţia aburului. Cercetătorii au afirmat că încă nu sunt siguri dacă aburul provine din evaporarea apei de sub stratul îngheţat al Lunii lui Jupiter.

Vaporii nu sunt neapăraţi aşezaţi în zona polilor, aceştia au apărut şi dispărut, mult mai des au fost prezenţi în zona Ecuatorului. ,,Credem că vaporul este realizat din hidrogen şi oxigen, dar mai multe cercetări ne vor dezvălui dacă este vorba de vapori de apă sau nu,'' a declarat unul dintre cercetători.

Cercetătorii trebuie să investigheze în continuarea existenţa vaporilor pentru a fi siguri că substanţele din care sunt alcătuiţi pot susţine viaţă extraterestră.

Descoperirea a fost realizată prin intermediul imaginilor înregistrate de telescopul spaţial Hubble.

În cadrul teleconferinţei au participat Paul Hertz, director al Diviziei de Astrofizică din cadrul sediului NASA din Washington, Wiliam Sparks, astronom din cadrul Institutului de Ştiinţă din Baltimore, Brithney Schmidt, profesor în cadrul School of Earth and Atmospheric Science din cadrul Institutului de Tehnologie din Atlanta, şi Jennifer Wiserman, cercetătorul din cadrul proiectului Hubble de la NASA Goddard Space Flight Center din Maryland.

Astrobiologii au afirmat cu mult timp înainte că Europa ar putea susţine viaţă extraterestră. În cadrul poveştii din 2001 ,,A space Odyssey'', Arthur C. Clarke afirma că Europa este satelitul lui Jupiter cu un diametru de 3.100 de kilometri ce ar putea avea un ocean lichid sub suprafaţa sa îngheţată. De asemenea, astrononii consideră că oceanul subteran se află în legătură cu mantaua stâncoasă, iar prin contactul acestora s-ar putea produce o reacţie chimică prin care se poate crea viaţă.

Cel mai interesant aspect este dat de faptul că cercetătorii care controlează sonda Juno nu vor să o lase să se prăbuşească pe satelit după încheierea misiunii, precum s-a întâmplat în alte cazuri, deoarece nu doresc să contamineze luna lui Jupiter.



Sursa: descopera.ro

Sonda spaţială Juno s-a plasat pe orbita planetei Jupiter (Updated)


UPDATE:
NASA a publicat prima imagine color cu planeta Jupiter, trimisă de sonda spaţială Juno, aflată la o distanţă de 2,7 miliarde de km de Pământ, informează DailyMail.
Camera sondei spaţiale a fost pornită la 6 zile după ce aceasta a reuşit să se poziţioneze pe orbita planetei Jupiter, în data de 4 iulie. Cu toate acestea, primele imagini cu o rezoluţie mare vor sosi abia peste câteva săptămâni.
'"Primul instantaneu al lui JunoCam indică faptul că sonda a trecut cu bine de mediul ostil şi încărcat de radiaţii ce înconjoară planeta Jupiter fără a suferi vreo degradare", a declarat Scott Bolton, din cadrul Institutului de Cercetare Southwest din San Antonio, conform DailyMail. "Abia aşteptăm să vedem primele imagini cu polii planetei", a adăugat acesta.



 După un zbor de cinci ani, sonda americană şi-a atins scopul, a ajuns la una dintre cele mai mari planete din sistemul nostru solar.

Misiunea sondei Juno este completă, ultimul reactor a propulsat-o în orbita planetei. Acum, sonda satelizează în jurul planetei Jupiter. Principalul cercetător al sondei a declarat marţi dimineaţă: ,, Motorul principal va arde încă 13 minute pentru a plasa sonda pe traiectoria stabilită de 53,5 zile în jurul planetei''. Pentru a economisi combustibil, sonda va fi plasat[ în atmosfera planetei pentru un studiu de 53,5 zile în loc de o traiectorie de 14 zile. Perioada de 14 zile va începe după arderea ultimului reactor al sondei Juno, din cadrul misiunii, pe 19 octombrie.


Modificarea frecvenţei semnalelor radio primite din parte sondei Juno au indicat faptul că motorul a pornit la timp. Inginerii au monitorizat modificarea undelor Doppel, cauzate de schimbările de viteză ale sondei în contact cu ecartamentul pentru a şti dacă arderea a atins rezultatul dorit.

Confirmarea satelizării cu succes a ajuns pe Pământ la 11:53 p.m. (6:53, ora României) printr-un transmiţător radio, stârnind aplauze şi zâmbete în camera de control din Laboratorul de Propulsie NASA, din Pasada California.

,, Către toate staţiile..putem reduce arderea la motorul delta-v,'' a afirmat unul dintre cei care manevrează sonda. ,,Bun venit pe Jupiter,'' a adăugat el.


Alimentată de către trei panouri solare aranjate sub formă de elice în jurul corpului principal a lui Juno, sonda a călătorit cinci ani (2,7 miliarde de km) pentru a atinge destinaţia finală, Jupiter.

,În această seară printre alte tonuri, Juno a cântat pentru noi şi a fost un cântec al perfecţiunii,'' a afirmat Rick Nybakken, managerul de proiect a lui Juno. Călătoria record a lui Juno este cu atât mai valoroasă, cu cât Juno a ajuns într-o zonă îndepărtată de Soare, totuşi alimentată de raze solare, iar luni (marţi ora României) sonda de un miliard de dolari a realizat a doua satelizare a planetei Jupiter din istorie. Juno a înfruntat radiaţiile puternice şi micile particule de gheaţă din micul inel a lui Jupiter, luni dimineaţă, când a intrat în atmosfera planetei.

Din cauza forţei de atracţie puternice a planetei, Juno a devenit cea mai rapidă sondă din istorie, ajungând la viteza de 58 de km/s în momentul satelizării. Cercetătorii au considerat misiunea riscantă, însă Juno a reuşit o performanţă incredibilă, conform primelor date transmise către Pământ.

,,Am reuşit cel mai greu lucru pe care NASA l-a realizat vreodată!''' a strigat Scott Bolton, principalul explorator a lui Juno, de la Southwest Institute din San Andronic, în momentul satelizării sondei.

Bolton conduce o echipă de cercetători, care doreşte să utilizeze instrumentele lui Juno pentru a cerceta straturile plantei Jupiter, pentru a descoperi dinamica şi adâncimea planetei până în centrul său, pentru prima dată în istorie.

,,Acum începe distracţia, ştiinţa,'' a afirmat Bolton







Sursa: www.desccopera.ro