OZN-uri deasupra Ierusalimului...


In data de 28 ianuarie 2011, mai multe persoane au surprins deasupra Ierusalimului un obiect straniu care coboară rapid din cer, pluteste deasupra unui templu, dupa care urca foarte rapid in sus... unde se mai aflau cateva(sau unul mare) care stationau mult mai sus de templu...

Urmariti clipurile aici:





La sud de graniţă (doc)


"Lansat în 2009, la Festivalul de Film de la Veneţia, acest documentar, South of the Border, regizat de binecunoscutul şi controversatul Oliver Stone, după un scenariu de Tariq Ali, este un periplu prin cinci ţări sud americane, într-o încercare de a explora mişcările politice şi sociale ale Americii Latine, intervievând şapte preşedinţi regionali, pe care reuşeşte să-i "exorcizeze" de aura demonică, imprimată de corporatista mass media occidentală.

Filmul îi obligă pe Stone şi echipa lui, la un tur de forţă cinematografic, din insulele Caraibe până pe vârfurile Anzilor, în altiplano, reuşind să explice un fenomen politic, al preşedintelui Venezuelei, Hugo Chavez, care paradoxal, deşi este vopsit permanent în negru închis, de toată mass media, a reuşit să răspândescă rozul socialist - sau bolivarian, cum îl denumeşte el - aproape pe un întreg continent, creând o coaliţie latină inimaginabilă în urmă cu doar 10 ani, când era singura voce dizidentă într-un cor de osanale la adresa SUA şi a asasinilor financiari, FMI şi Banca Mondială - şi nu fac decât să-l citez pe John Perkins, folosind acest termen blând, la adresa lor.

Este pentru prima dată când am avut ocazia să-i urmăresc în direct, pe aceşti energici politicieni: Evo Morales din Bolivia, Rafael Correa din Ecuador, Nestor şi Cristina Kirchner din Argentina, Raul Castro din Cuba, Fernando Lugo din Paraguay, Lula da Silva din Brazilia şi evident Hugo Chavez din Venezuela, care fac notă discordantă, în această clasă de paraziţi sociali şi incompetenţi cronici, cu care, evident, nu au absolut nimic în comun.

Ineditul acestei coaliţii şi mai ales reacţia veninoasă la adresa documentarului lui Oliver Stone, imediat după lansare, din partea mult detestatei mass media, m-au convins că acest documentar merită a fi tradus, fiindcă avem prea puţine informaţii despre acea parte de lume şi mai ales despre eforturile acestor oameni, de a contracara influenţa FMI, prin plata integrală a datoriilor (parcă îmi amintesc de un personaj politic, ce a reuşit primul, acest tur de forţă) şi mai ales, prin infiinţarea unei bănci comune regionale, care să finanţeze ambiţioasele şi, cred eu, deloc irealizabilele proiecte bolivariene.

Hugo Chavez, liderul de necontestat al Americii Latine, este o personalitate dinamică şi carismatică, foarte comunicativ şi neobosit, care s-a impus pe scena politică prin încercarea nereuşită de lovitură de stat, din 1992, organizată de facţiunea militară Bolivarian Revolutionary Army - 200, împotriva coruptului preşedinte Carlos Andres Perez - care a şi compărut în faţa Curţii Supreme, ulterior, sub acuzaţia de fraudă.

Deşi lovitura de stat a eşuat, prin declaraţia televizată finală, prin care îşi asuma deplina responsabilitate pentru eşecul acţiunii, lt.col. Hugo Chavez intra în conştiinţa publică, fiind privit de marea majoritate a populaţiei sărace şi chiar de clasele de mijloc, ca un erou răsărit din necunoscut.

După eliberarea sa din detenţie, în 1994, Chavez a continuat să militeze contra regimului corupt venezuelan, aservit totalmente intereselor financiare ale SUA, reprezentate de FMI, ajungând să intre în cursa prezidenţială din 1998, principalul oponent fiind, de fapt, o blondă nu tocmai inteligentă, fapt care m-a intristat cumva, fiindcă mi-a ruinat credinţa în monopolul local, de a instaura în posturi politice înalte, fiinţe "unineuronale", ale căror talente reale, sunt mai mult sau mai puţin ascunse, sub haine.

Limbajul de lemn, de a cărui practică era acuzată frecvent România, în trecutul apropiat, s-a mutat cu arme şi bagaje la Casa Albă, care îi inventariază pe liderii Americii Latine, mai puţin obedienţi, ca fiind de "stânga bună" sau "stânga rea", ceea ce îmi aduce aminte şi de limbajul Uniunii Sovietice, din vremea de glorie a lui Lenin, care-şi categorisea inamicii în contrarevoluţionari "albi", ignorând culoarea epidermei vecinilor, fapt ce a condus la combinaţii hilare, de genul "galbeni albi" şi chiar "negri albi".

În cazul lui Hugo Chavez nu există însă confuzii, el este unul dintre cei "răi", epitetele ce-i sunt asociate de cea mai nesimţit imperialistă ţară din istoria lumii, SUA, fiind desigur de "dictator" şi "terorist", pentru care ar trebui să le mulţumim, fiindcă sunt mult mai uşor de identificat astfel, oamenii cu adevărat buni, care sunt o piedică în calea globaliştilor şi a monopolului petrolier mondial, în cazul particular al Venezuelei.

Documentarul examinează politica de "comerţ liber" promovată de SUA şi FMI, în ultimii ani şi situaţia catastrofală în care au fost împinse ţările sud americane, prin accentuarea extremă a inechităţii sociale, în beneficiul multinaţionalelor, ale căror sedii financiare ştim cu toţii unde se află.

Interesant este însă faptul, că şacalii economici mondiali sunt învinşi cu propriile arme, de cineva care a învăţat între timp regulile jocului, după cum sublinia Tariq Ali, un scriitor, istoric şi activist politic remarcabil, care semnează scenariul filmului, alături de Mark Weisbrot:

"Aceste schimbări, care au loc în America Latină, nu se produc pe calea luptei armate sau a războiului de gherilă, din vremea lui Che Guevarra. Toate schimbările au loc prin alegeri democratice şi conduc la o dezvoltare economică extrem de semnificativă, a întregului continent."
Stone răspundea acuzelor Associated Press, de a nu fi prezentat şi punctul de vedere al opoziţiei oligarhice:

"Partea întunecată ? Există aşa ceva în orice. De ce căutaţi oare numai răul, când un om (Chavez) face doar lucruri bune? El este un democrat şi există desigur şi o opoziţie şi el nu este perfect. Dar face lucruri formidabile pentru Venezuela şi pentru întreaga regiune."

Time Magazine, s-a numărat printre publicaţiile ce au criticat documentarul, în mare parte datorită distribuţiei, dar a avut şi onestitatea de a spune:

"...există o fascinaţie indiscutabilă în acest proiect, chiar şi unele valori inspiraţionale, în conversaţiile lui Stone cu şapte lideri naţionali, implicaţi în lupta de eliberare din umbra sau de sub talpa SUA...",

iar Chicago Sun-Times, punea incisiv punctul pe i:

"...ironia este, că toate aceste critici nu fac decât să valideze, una dintre temele fundamentale ale documentarului: aceea că mass media occidentală, a ignorat adesea cu intenţie, prezentarea situaţiei politice reale, latino americane.""

Sursa: Marian Matei - Dezvaluiri!



S.N. Lazarev - Schimbarea Celorlalti Incepe Cu Schimbarea Noastra (video)


Lazarev este un binecunoscut terapeut de origine rusa, a carei serie de volume “Diagnosticarea Karmei” a fost rezultatul unei lungi perioade de cercetare si terapie, a numeroase seminarii sustinute in colturile lumii. Lazarev impartaseste din experientele sale si ale pacientilor sai, si concluziile la care a ajuns mai apoi. El a incercat atunci sa identifice cauzele bolilor si a alcatuit un sistem propriu de diagnosticare pe care l-a imbunatatit de-alungul carierei.


Dotat cu nişte calităţi ieşite din comun, S.N.Lazarev a început încă din tinereţe să practice, cu rezultate foarte bune, masajul bioenergetic. Parapsihologia şi medicina neconvenţională deveniseră o adevărată modă în Rusia anilor ´70, căreia nu i s-a sustras nici autorul cărţii de faţă. Au apărut într-un timp relativ scurt, foarte mulţi bioenergoterapeuţi care la prima vedere, făceau adevărate minuni. S.N.Lazarev s-a detaşat însă de toţi aceşti vindecători printr-un sistem original de abordare a metodelor medicinii neconvenţionale şi prin crearea unei teorii proprii privind utilizarea bioenergiei în terapie. Este vorba de fapt, nu doar de o simplă teorie ci de o descoperire senzaţională, cunoscută deja pe tot mapamondul şi care ar putea revoluţiona întreaga concepţie contemporană asupra diagnosticării şi tratării bolilor.

Aplicând „masajul” bioenergetic în tratarea pacienţilor săi, S.N.Lazarev a observat că boala de fapt nu se vindecă, ci migrează de la un organ la altul, lucru dovedit şi în cazul metodelor convenţionale de tratament la care recurge medicina contemporană „oficială”. De pildă, un pacient vindecat de ulcer gastric revine după aproximativ două luni cu o serioasă afecţiune renală, iar la şase săptămâni după vindecarea acesteia, pacientul se îmbolnăveşte de plămâni... Asemenea cazuri, întâlnite cu sutele în practica sa, îl duc pe S.N.Lazarev la concluzia că, acţionându-se asupra bolii, se acţionează doar asupra efectului, cauza rămânând, în continuare, neschimbată. Lazarev meditează îndelung la acest fenomen, studiază cu seriozitate textele medicale şi filozofice ale Orientului antic, pentru a ajunge în cele din urmă la conceptul dekarmă. Karma, noţiune preluată din filosofia orientală şi identificată de multe ori cu destinul, reprezintă în viziunea lui S.N.Lazarev, „un mecanism de răsplătire a faptelor pământeşti”. Cunoscând acest mecanism, (iar scopul cărţii acesta este), omul îşi poate ameliora starea de sănătate, dar şi destinul.
Diagnosticarea karmei. Sistemul autoreglării câmpurilor reprezintă debutul editorial al lui S.N.Lazarev, produs în trombă (concomitent la două edituri din spaţiul ex-sovietic) în 1994, fiind prima serie de şase cărţi cu titlul generic Diagnosticarea karmei.

Puteti descarca una din cartile lui Lazarev aici: Karma pura

Urmariti un film tradus in lb. romana cu S. N. Lazarev:

Fenomen straniu in Ucraina?


Poza cu pricina a fost realizata in Chatyr-Dag, o regiune muntoasa din Ucraina, de catre profesorul universitar Mikhail Baevsky, in varsta de 59 de ani.

Dar care este misterul din spatele acestei aparitii?

Gigantul in miscare nu este decat un fenomen intalnit cu o oarecare frecventa in zonele muntoase fiind favorizat si de ceata...


Umbra, alpinistul care coboara versantul, este de fapt o iluzie optica creata de lumina soarelui, care se reflecta intr-un nor ce trece pe langa muntele de pe care este realizata fortografia.

Aceasta umbra se misca pe masura ce norul se deplaseaza, astfel poti trai cu senzatia ca un gigant se afla in miscare. Cunoscut si sub numele de "gloria", fenomenul poate fi zarit si din avion.

Denumirea imaginilor observate in anumite conditii, respectiv spectrul Brocken, provine de la varful cu acelasi nume din muntii Harz din Germania.

Savantul german Johann Silberschlag a observat pentru prima oara acest fenomen in 1780. De atunci au fost observate si inregistrate mai multe imagini ale acestui fenomen in regiunea respectiva.

Gregg Braden - despre fetitele gemene nascute prematur


"Noi suntem fiinte iubitoare, protective, sensibile, ne-am nascut in aceasta lume pentru a iubi.

Rumi a spus: "Ce fiinte ciudate suntem... desi stam in Iad, afundati in intuneric... ne temem de propria imortalitate!"
Poate ca ne temem de propria noastra putere. Pentru ca daca am intelege cu adevarat ca in interiorul inimii fiecarui om exista puterea de a crea, in acest univers, in moduri in care ne putem doar imagina, oare cum ar arata atunci lumea noastra? Cred ca suntem pe cale de a afla!

Cred ca suntem pe punctul de a descoperi exact asta. Pentru ca puterea de a face asta traieste in fiecare dintre noi! Puterea de a crea, de a vindeca, de a iubi, de a crea pace in lumea noastra, de a crea pace in familiile noastre, de a avea iubirea si protectia pe care o dorim si pe care o alegem,
acea putere exista deja in inima fiecaruia!
Secretul consta in a simti ceea ce vrem ca si cand deja s-ar fi implinit! Astfel ca Matricea divina sa va poata da inapoi ceea ce voi insiva reflectati prin simtire. Secretul consta in a deveni in vietile voastre ceea ce alegeti sa experimentati in lume.
Mai intai trebuie simtit, astfel ca acest camp sa-l reflecte in viata voastra."

The Case for a Creator (doc)


Bazat pe best-seller-ul promovat de New York Times, "The Case for a Creator", acest film remarcabil, relatează călătoria de peste 20 de ani, a lui Lee Strobel - fost editor al Chicago Tribune - de la scepticismul spiritual, la credinţa profundă într-un Creator, a cărui semnătură inconfundabilă, o găsim plecând de la celula umană, până la nivelul Universului.

Ce ne spun, de fapt, descoperirile moderne din biologie, fizică şi astronomie, despre originile reale ale Universului ?

Analizate obiectiv, dovezile ştiinţei contemporane indică, oare, prezenţa sau absenţa divinităţii ?

Teoria designului inteligent, a câştigat în ultimii ani, tot mai mult teren, în detrimentul mistificării materialiste, încorporate în teoria masonului Charles Darwin, care promovează ideea unei evoluţii aleatoare a vieţii pe Pământ, plecând de la simple substanţe chimice, ce au reacţionat în "supa primordială" şi au generat, în miliarde de ani, organisme vii din ce în ce mai complexe.

Locaţia Terrei în cosmos şi în particular în Calea Lactee şi în propriul nostru sistem solar, s-a dovedit a fi extrem de importantă, pentru generarea condiţiilor necesare dezvoltării vieţii planetare, ştiinţele naturii demonstrând că sunt necesare atât de multe criterii, ce trebuiesc a fi îndeplinite simultan, încât probabilitatea matematică, ca toate acestea să fi fost impuse de simplul hazard, tinde spre zero.

Curentul oficial din astronomie, fizică, chimie, biologie, paleontologie şi antropologie, consideră Pământul şi evoluţia vieţii complexe, ca fiind "accidente norocoase" ale interconectării unor factori aleatori, urmând legi impersonale, dictate de mecanica newtoniană, evoluţia darwinistă şi ecuaţiile aride ale lui Einstein, pe care, el însuşi, a fost incapabil să le rezolve.

Să analizăm puţin, câţiva dintre factorii cosmologici, "întâmplători", ce ar trebui să fie îndepliniţi simultan, pentru apariţia unei planete ce poate susţine forme complexe, de viaţă:

- soarele trebuie să fie de tip G2, pentru ca radiaţia sa, să permită şi nu să extermine viaţa;
- planeta trebuie să fie protejată, de alţi giganţi gazoşi;

- orbita planetară, trebuie să se afle într-o zonă de habitat unică, în sistemul solar, pentru menţinerea temperaturii globale;
- prezenţa unei luni, a cărei masă să poată stabiliza înclinarea axei planetare şi să poată genera mişcările mareice ale oceanelor, esenţiale în echilibrul climatic;


- prezenţa câmpului magnetic, ce are rol în protecţia faţă de excesul de radiaţie solară, sau radiaţie cosmică de fond;
- prezenţa largilor mase continentale:
- distanţa, faţă de soare, trebuie să permită o atmosferă stabilă, bogată în oxigen;
- crusta planetară trebuie să aibă grosimea ideală, pentru a permite mişcarea plăcilor tectonice ş.a.m.d.

În ciuda criticilor aduse teoriei designului inteligent, există de asemenea un curent de opinie, tot mai viguros, după cum veţi constata din film, format de savanţi care contestă rigiditatea ideologică a ştiinţei, ce se opune, cu încăpăţânare, oricărei schimbări aduse teoriei evoluţiei naturale, pur aleatoare, a cosmosului şi a vieţii, solicitându-se cu tupeu, aş putea spune, argumente ştiinţifice, pentru combaterea unor teorii (darwinism, relativitate), ce s-au impus prin mecanisme obscure şi în nici un caz prin dovezi ştiinţifice concrete.

Argumentele academice, bazate pe simpla impotenţă, a tehnologiei actuale, de a sonda domenii ce ţin de transcedental şi nu de material, de energie şi nu de substanţă, sunt ridicole, fie şi numai luând în considerare zona minusculă, pe care o putem explora, prin simţuri sau tehnologie, din întregul spectru electromagnetic, de exemplu.

Savanţilor li se permite enunţarea de teorii, oricât de fanteziste, fără a fi susţinute de dovezi concrete, adeseori, dacă respectă tabuul oficial, de a nu se apropia deloc, de ideea implicării unei inteligenţe supranaturale, în proiectarea Universului cunoscut şi mulţi dintre ei au fost suficient de oneşti, să şi recunoască acest fapt.

Elucidarea în 1953, a structurii moleculei ADN, de către Francis Crick şi James D. Watson, a reprezentat doar vârful aisbergului, unei probleme nici astăzi pe deplin rezolvate, deşi zeci de ani s-a lucrat cu super computere Cray la descifrarea software-ului halucinant, generat de cele patru baze azotate, adenina, citozina, guanina şi timina, simbolizate prin iniţialele lor, din moment ce 95% din molecula de ADN, căreia nu i s-a descoperit rolul concret, este declarat "gunoi ADN" şi am ajuns să ne mulţumim doar cu strictul necesar de 5%, pentru clonarea unei fiinţe umane, de pildă.

Teoria evoluţionistă, după dispariţia lui Stephen J. Gould, îşi are liderul în persoana lui Richard Dawkins, profesor la Oxford şi autor al cărţii "Ceasornicarul orb", care afirma, totuşi:

"...rezultatele vii, ale selecţiei naturale, oferă impresia copleşitoare a designului unui maestru ceasornicar..."

Dar asta nu-l împiedică să rămână un ateu convins, care susţine că acest design este doar o iluzie şi că sisteme extraordinar de complexe, nu pot fi decât rezultatul accidental, al unei selecţii naturale, conştiinţa sa fiind probabil împăcată, prin folosirea unei sintagme ca "maestru ceasornicar", în loc de Dumnezeu.

În orice domeniu de cercetare ştiinţifică, se aplică cu rigurozitate principiul că "orice plan necesită un proiectant", metodologia de detectare a tiparelor, stând la baza multor discipline, inclusiv arheologie, antropologie, medicină legală, criminalistică şi ah da... să nu uit, SETI, un proiect steril, finanţat cu miliarde de dolari, vreme de peste 40 de ani, care se bazează pe simpla prezumţie a recepţionării unor unde radio, modulate în amplitudine sau frecvenţă, ca semn al unei inteligenţe extraterestre.

Şi cu toate acestea, ştiinţa oficială acceptă doar întâmplarea, ca fundament al complexităţii, excluzând cu ambiţie intenţia şi ca atare, extinzând raţionamentul, în mod cert, literatura universală beneficiază de sonetele lui Shakespeare, dar fără Shakespeare.

"...o comunicaţie inteligibilă, prin semnal radio, din cine ştie ce galaxie îndepărtată, este larg acceptată ca semn al unei surse emiţătoare, inteligente.

De ce oare secvenţele informaţionale, din molecula de ADN, nu reprezintă la fel de evident, dovada unei surse inteligente ?

La urma urmei, informaţia ADN este, în egală măsură, un mesaj secvenţial, pe cât este şi un mesaj transmis în cod Morse."

Charles B. Thaxton,
doctor în chimie,
Universitatea Harvard

Multumim lui Marian Matei (antiiluzii.blogspot.com) pt. sinteza si traducerea acestui film:



Gregg Braden - Vindecand cancerul prin tehnologia emotiilor


"Ar fi posibil, oare, ca o schimbare în percepţia noastră – o mutaţie în credinţele noastre – să conţină secretul etern al vindecării, al păcii şi al realităţii însăşi? Noile descoperiri din fizică şi biologie sugerează faptul că suntem pe punctul de a afla răspunsul la această întrebare.
Un număr din ce în ce mai mare de dovezi ştiinţifice demonstrează că universul funcţionează ca un computer uriaş, bazat pe conştiinţă. La fel cum orice computer foloseşte un limbaj pentru a obţine rezultate, computerul conştiinţei universului foloseşte credinţa, pentru a-i „vorbi” substanţei din care este alcătuită lumea şi corpurile noastre. Recunoscând faptul că totul – de la ADN, la succesul relaţiilor noastre şi la pacea în lume – se bazează pe ceea ce credem, observăm că modul în care gândim despre noi este mai important acum, decât oricând.
Ca să ne schimbăm credinţele restrictive care, în trecut, au condus la război, boală şi eşecuri în carieră şi relaţii, avem nevoie de un motiv pentru a privi lucrurile diferit. Pentru a-şi schimba credinţele, strămoşii noştri se foloseau de miracole. Astăzi ne folosim de ştiinţă."


"După ce vom deveni conştienţi de aceste descoperiri transformatoare şi de miracolele din viaţa reală, trebuie să ne gândim la noi înşine, în mod diferit. Cheia pentru vindecarea limitărilor noastre false este să înţelegem ce este credinţa şi cum funcţionează ea. De peste douăzeci de ani, Gregg Braden caută această cheie. De la mănăstirile îndepărtate din Egipt, Peru şi Tibet, până la textele uitate ale bisericii creştine timpurii, secretul vindecării credinţelor noastre a fost lăsat în limbajul codificat al celor mai sacre dintre tradiţiile. Alăturaţi-vă lui Gregg, pe măsură ce ne povesteşte despre ce a descoperit şi ne invită să trăim dincolo de paradigma falselor limite!"

"Cand resimtim o emotie in inima, cream in interiorul corpului unde electice si magnetice, care se propaga dincolo de corpul nostru, catre exterior. Ceea ce face interesul acestei cercetari, este ca aceste unde se propaga pe o distanta mare, ce depaseste cativa metri, acoperind suprafate kilometrice. Exact ceea ce se petrece si acum, in aceasta incapere, in care se produc emotii ce cuprind spatiul mult dincolo de aceasta cladire, dincolo de aceste ziduri.
Si veti putea vedea ca atunci cand foarte multi oameni se reunesc sub acelasi sentiment, acele inimi care se unesc intr-o singura simtire, pot produce o schimbare in lume! Si veti vedea in ce masura!

Matricea divina, este un camp care reflecta realitatea noastra curenta, de acum, nu din viitor, nu din trecut, ci a momentului. Deci, orice alegem sa experimentam in viata noastra, trebuie mai intai simtit in inima, ca si cand deja s-ar fi implinit!"

Multumim lui Cris pentru traducerea acestui filmulet deosebit:






NASA: Fulgerele produc antimaterie!?


Oamenii de ştiinţă au detectat particule de antimaterie deasupra fulgerelor de pe Pământ, un fenomen necunoscut până acum, informează NASA.

Cercetătorii de la NASA au detectat radiaţii Gamma cu ajutorul telescopului Fermi. Ei cred că particulele de antimaterie s-au format în interiorul furtunilor şi le asociază cu fulgerele, scrie Mediafax.

"Aceste semnale reprezintă prima dovadă directă că furtunile produc particule de antimaterie", a declarat Michael Briggs, membru al echipei de studiu de la Universitatea Alabama din Huntsville.

Telescopul Fermi este proiectat să monitorizeze razele Gamma, cea mai mare energie dată de lumină. Atunci când antimateria intră în coliziune cu o particulă normală de materie, ambele particule sunt anihilate şi transformate în radiaţii Gamma.


Sursa: realitatea.net

Fuziunea la rece (doc)


"În acest documentar deosebit, narat de James Doohan, interpretul unuia dintre cele mai îndrăgite personaje din universul Star Trek, "Scotty", veţi afla ce s-a mai întâmplat în domeniul controversat, al fuziunii la rece, în anii care au trecut de la anunţul din 23 martie 1989, al respectabililor chimişti - până atunci - dr. Martin Fleischmann şi dr. Stanley Pons, de la Universitatea din Utah, care susţineau că o celulă de sticlă plină cu apă grea, dotată cu un catod de paladiu, producea - la trecerea unui curent electric slab - foarte multă energie calorică, reacţia de bază trebuind să fie una de natură nucleară, similară poate, celei ce are loc în stele.

Noul "foc din apă", nu putea proveni dintr-o reacţie chimică obişnuită, nefiind implicaţi nici un fel de reactivi chimici în experiment, în afara apei, considerată a fi inertă din acest punct de vedere iar nivelele energetice raportate, le depăşeau cu mult pe cele ale unor reacţii clasice, prefigurându-se noua sursă energetică a viitorului, ce urma să pună capăt negrei ere a combustibililor fosili, cu toată suita de efecte - în principal negative - asociate acestora.

Deci reacţii nucleare "la borcan", extrem de eficiente energetic şi fără produşi secundari nucleari sau radiaţii letale ?

Martin Fleischmann & Stanley Pons
Opoziţia şacalilor academici a fost frenetică, cum era de aşteptat din partea acestor inchizitori galonaţi, cariera celor doi eminenţi cercetători sfârşindu-se abrupt, sub avalanşa de acuzaţii aberante şi a catalogărilor de genul "ştiinţei patologice", deşi descoperirea este - mai mult ca sigur - doar vârful aisbergului, al unui domeniu mult mai vast, ce ar putea fi denumit fără eroare, ca o "nouă alchimie", fără nici una dintre conotaţiile peiorative ataşate acestui termen, de către detractorii fuziunii la rece, fiind poate una dintre puţinele căi tehnologice, ce ne vor purta în tărâmul considerat, până azi, ca fiind ştiinţifico-fantastic.

Lupta a fost complet inegală şi pentru a nu ştiu câta oară, a câştigat cenzura, pe care aş putea-o considera stupidă, dacă nu aş fi absolut sigur că este interesată, care bloca astfel accesul omenirii la o sursă energetică inepuizabilă, nepoluantă şi paradoxal, imposibil de explicat în contextul paradigmei ştiinţifice actuale, dar uşor de obţinut, cu echipamente aproape rudimentare.

Motivele pentru care oficialii pot bloca accesul la cunoaştere şi mai ales la surse energetice gratuite, ca în cazul de faţă, sunt diverse şi cred că se cade a a fi tratate, mai în detaliu, în contextul acestei enigme care este fuziunea la rece.

Societăţile umane cunoscute istoriei, indiferent de etichetele, mai mult sau mai puţin demagogice, ce le sunt încă atribuite - socialism, capitalism, democraţie etc. - au în comun deţinerea puterii materiale de către un grup restrâns de oameni, în principal în virtutea moştenirii averilor, a poziţiilor sociale privilegiate şi a unor monopoluri de bază (alimentare, energetice), menţinerea puterii bazându-se, în principiu, pe o convenţie foarte fragilă: aceea de a nu le fi contestată global autoritatea, printr-o trezire generalizată a omenirii.

Menţinerea monopolului energetic, mai sus amintit, este una dintre condiţiile sine qua non ale consolidării puterii şi deşi adevăraţii noştri stăpâni, nu sunt de găsit printre membrii clasei politice sau academice, aceste mascote subordonate, vor reacţiona întotdeauna cu ferocitate, la ordinul mânuitorilor de bani, pentru a bloca accesul la surse energetice gratuite, care ne-ar putea garanta independenţa materială, mai ales prin eliminarea combustibililor fosili.

Comunitatea academică, în majoritate, este subordonată surselor de finanţare, rezultând astfel o perpetuare a parazitismului ştiinţific, întreţinut de miliardele de dolari ce curg spre domenii sterile şi voi da câteva exemple:

- programul fuziunii la cald - până la momentul lansării documentarului de faţă, însuma finanţări de 40 miliarde dolari, legitimarea fuziunii la rece însemnând începutul sfârşitului, pentru mulţi astfel de "savanţi" de paie;
- programul SETI - se dovedeşte a fi complet inutil de aproape 40 de ani, utilizarea malefică a unor radiotelescoape în cadrul programului militar HAARP (High Frequency Active Auroral Research Program ) fiind, poate, o explicaţie a longevităţii lui;
- încălzirea globală - un fenomen real, dar având drept cauză principală oficială, o minciună sfruntată - nivelul crescut al CO2 rezultat din activităţile umane - impusă printr-o propagandă insidioasă, din care face parte şi documentarul lui Al Gore, "An inconvenient truth" etc.

Se strâng tot mai multe mărturii, că în anumite domenii de vârf, condiţia esenţială pentru garantarea finanţării, este acceptarea, în prealabil, a rezultatului cercetării, ceea ce înseamnă că tehnologiile respective există deja, fiind folosite probabil, vreme de zeci de ani, în domeniul militar sau de către oculta planetară, aşa-zisul "inventator" fiind doar o marionetă, care-şi acceptă cu obedienţă rolul de profitor ştiinţific, legitimând falsa descoperire şi beneficiind fireşte de răsplata financiară cuvenită şi de tinichelele onorabilităţii academice, gen premiul Nobel ş.a.m.d.

În acelaşi sens, interdicţiile contractuale de a cerceta domeniile de frontieră şi fixarea a priori a obiectivelor cercetării, par să indice uneori, către împiedicarea descoperirilor "accidentale" incomode, încălcarea acestor precepte putând duce chiar la ruinarea carierei ştiinţifice, aşa cum s-a încercat în cazul profesorului emerit dr. John Bockris, de la Universitatea "A & M" din Texas, cu aportul abjectei mass media, în persoana lui Gary Taubes de la Science Magazine.

Revenind la documentar, în ciuda opoziţiei oficiale, sute de savanţi şi ingineri din întreaga lume, evitând cu grijă folosirea etichetei delarată infamă, de fuziune la rece, au repetat experimentele lui Fleischmann şi Pons, în condiţii similare sau folosind chiar apă obişnuită în locul celei grele şi raportând fără excepţie, repetabilitatea degajărilor calorice excesive, un fenomen inexplicabil - deşi "beneficiază" de zeci de teorii, mai mult sau mai puţin inspirate - care probează indubitabil, prezenţa unei puternice surse de energie, în banala apă planetară.

Efectul caloric nu a fost, de altfel, negat de opozanţi, ci a fost mai degrabă ignorat, la fel cum au fost ignorate şi generarea de heliu-4 şi tritiu, care indicau clar o reacţie de natură nucleară, în interiorul structurii cristaline a catodului de paladiu iar universităţi altminteri prestigioase, ca M.I.T. pretându-se chiar la falsificarea grosolană a graficelor experimentale.

Confuzia generală a fost uşor de întreţinut, în contextul comun, al interpretării eronate a noţiunilor de ştiinţă şi tehnică, ultima nefiind în nici un caz, o aplicaţie a celei dintâi, ci o precursoare a acesteia, de milenii ştiinţa decretând imposibilul, care este răsturnat, mai apoi, de eretici tehnologici, care de tot atâta vreme demonstrează candizi, contrariul.

Un alt indiciu, mai mult decât şocant, în favoarea ipotezei naturii nucleare a fenomenului, este transmutaţia de metale grele în celulele energetice experimentale, ceea ce repune în discuţie, afirmaţia înrudirii cu alchimia, o ştiinţă extrem de veche, intenţionat eliminată de pe scena istoriei, deşi au rezistat până astăzi peste o sută de mii de cărţi şi manuscrise alchimice, pe care, aparent, nu le consultă nimeni, deşi poate conţin importante taine ale energiei şi materiei.

Negarea ştiinţei alchimice, este încă o mistificare, ce ascunde sau ignoră dovezi valoroase şi voi enumera câteva dintre realizările huliţilor alchimişti, despre care ni se spune că beneficiau de mijloace prea modeste, pentru a putea descoperi ceva util:

- Albert cel Mare (1193-1280) - prepară soda caustică şi descrie primul, compoziţia chimică a cinabrului, ceruzei şi miniului;
- Raimundus Lullus (1253-1315) - a preparat bicarbonatul de potasiu;
- Theophrastus Paracelsus (1493-1541) - a descoperit zincul;
- Basile Valentin (a cărui identitate reală, nu este cunoscută) - a descoperit în sec. XVII, acidul clorhidric şi cel sulfuric;
- Johann Friedrich Botticher (1682-1719) - primul european care a fabricat porţelan;
- Blaise Vigenere (1523-1596) - a descoperit acidul benzoic şi a inventat tehnici sofisticate, de criptare a informaţiei;
- Le Breton, vorbeşte încă de la 1722, despre magnetism şi anticipează multe "descoperiri" moderne în domeniu, în cartea "Clefs de la Philosophie Spagyrique"
- Părintele Castel, în 1728, parcă îl citează pe Einstein : "Am spus că dacă s-ar suprima greutatea luminii, s-ar suprima în acelaşi timp şi lumina ... lumina, sunetul ... sunt urmare a mecanicii şi greutăţii corpurilor naturale... "

şi lista poate continua, Newton însuşi, invocându-i pe marii maeştri ai trecutului, când afirma că mare parte dintre cunoştinţele lui, s-ar datora contactului cu aceştia iar Jacques Bergier, unul dintre pionierii programului nuclear francez, afirmă că a fost avertizat foarte concret, încă din 1937, de ultimul mare alchimist cunoscut, Fulcanelli, privind pericolele dezlănţuirii energiei atomice, deloc necunoscute în antichitate, dacă ţinem cont de radioactivitatea crescută şi prezenţa vitrifierilor, în locaţile vechilor oraşe biblice, Adma, Ţeboim, Sodoma şi Gomora sau la Harappa şi Mohenjo-Daro din Pakistan.

În concluzie, documentarul dovedeşte, din nou, dacă mai era necesar, potenţialul extraordinar al unei substanţe uimitoare, apa, ignorat de ştiinţa actuală, considerată ca fiind o simplă substanţă inertă chimic, deşi are în componenţă două dintre cele mai reactive elemente cunoscute, hidrogenul şi oxigenul, este solventul universal şi mai presus de toate, reprezintă procentul majoritar al compoziţiei întregului regn viu, vegetal sau animal, prezenţa sau absenţa ei, dictând prezenţa sau absenţa vieţii."

Marian Matei

Multumim lui Marian Matei, realizatorul blogului antiiluzii.blogspot.com
pentru traducerea si sinteza acestui film
.

Bashar - Viata dupa moarte... (video)






Multumim inca odata Danielei Grigore care si-a asumat aceasta munca titanica de a traduce cat mai multe dintre filmele, articolele si interviurile cu BASHAR.

Sursa: http://fymaaa.info

În Univers ar exista peste 100 de civilizaţii extraterestre...


Comunitatea internaţională ar trebui să se pregătească pentru o apropiată întâlnire cu civilizaţiile extraterestre, a declarat luni Academia de Ştiinţe din Regatul Unit, la capătul unui studiu cu privire la existenţa vieţii în Univers, relatează BBC Online.

"În baza cunoscutei ecuaţii Drake, care ajută la determinarea numărului de civilizaţii din galaxie şi posibilitatea venirii în contact cu ele, putem spune că, în fiecare moment, în Univers, există între 10 şi 100 de civilizaţii extraterestre", a declarat unul dintre autorii raportului, profesorul scoţian Martin Dominik, de la St Andrews University.

"Aceasta este estimarea cea mai conservatoare, de fapt, sunt mult mai multe forme inteligente de viaţă'", a adăugat el.

Formula menţionată a fost elaborată de Frank Donald Drake - profesor de astronomie şi astrofizică la Universitatea Santa Cruz din California în 1960. În prezent, universitarii britanici susţin ideea înfiinţării în cadrul structurilor ONU a unei agenţii speciale competente care să se ocupe de problemele legate de aşteptata întâlnire cu civilizaţiile extraterestre.

În acest context, profesorul Dominik a făcut apel la oameni să nu le fie frică de "străinii din spaţiu" , deoarece în realitate "lumile alternative nu sunt generatoare de pericole, aşa cum sunt descrise în literatura fantastică de specialitate".

Sursa: BBC online / realitatea.net

Vocea - Conexiunea cuantică universală (doc)


"David Sereda, se aventurează din nou, pe tărâmurile fascinante ale fizicii spirituale şi ale ştiinţei conştiinţei, în căutarea căii către suprema Iluminare, în acest documentar fascinant, care încearcă, în ceva mai mult de trei ore, să ne deschidă ochii, asupra adevăratei realităţi a Universului şi voi scrie mereu cu majusculă şi acest cuvânt, fiindcă Universul, nu poate fi decât una dintre multiplele manifestări, vizibile, ale sublimului Dumnezeu şi poate, cea mai apropiată - prin diversitatea, complexitatea şi haosul său, doar aparent, cu siguranţă - de esenţa divină.

David Sereda
Se reiterează multe dintre întrebările, cu adevărat importante pentru noi, cei ce ne considerăm a fi "trestii gânditoare", în scurtul răgaz pe care ni-l oferim, între două războaie:

Care este adevăratul potenţial, al fiinţei umane ?

Ce înseamnă, pentru om, experienţa înălţării, a adevăratei Iluminări divine ?

De ce sunt oamenii dispuşi să renunţe, la aproape tot ce au, pentru a descoperi răspunsul întrebării anterioare ?

Cum a realizat Buddha, că de fapt nu renunţase la nimic, într-un final şi totuşi a atins Nirvana, mergând pe aşa-zisa "Cale de Mijloc" ?

Vă veţi îmbarca, vizionând acest documentar, într-o călătorie halucinantă, de la aura atomilor, la ADN, de la plante şi oameni, la aura planetelor, învăţând tainele meditaţiei budiste şi explorând sferele înalte, stelele şi cosmosul şi dincolo de cosmos, câmpul Conştiinţei Universale Divine.

Veţi descoperi, rând pe rând, cum poate ştiinţa, această fiică ingrată a cunoaşterii, să testeze totuşi metodele prin care conştiinţa umană poate accesa sferele înalte şi câmpul Conştiinţei Divine şi care este calea de a transcende tuturor suferinţelor, călcând pe urmele marilor maeştri ai Iluminării, din trecut şi de azi, extinzându-ne aparent limitata, aură umană, până la fuziunea cu divinitatea, pentru a putea, într-un final, ajuta întreaga omenire să facă următorul salt evolutiv - prefigurat de multe minţi cu adevărat vii, ale acestei epoci - într-un viitor din ce în ce mai apropiat, de ceea ce percepem ca fiind prezentul.

Când Dalai Lama a fost întrebat, dacă el însuşi a atins Iluminarea, a răspuns corect, "nu", fiindcă adevărata Iluminare este - folosind vorbele pozitiv exaltate, ale lui David Sereda - ca o supernovă de iubire, extaz, pace, putere, frumuseţe, înţelepciune, cunoaştere şi graţie divină, care explodează din interior, provocând contopirea "insignifiantei" aure umane, cu cele nouă câmpuri cosmice potenţiale ale conştiinţei, ce transcend Pământului, sistemului solar şi chiar întregului cosmos.

Despre Dalai Lama, se spune că este încarnarea uneia dintre fiinţele angelice, Bodhisattva în mitologia hindusă, fiinţe care şi-au refuzat intenţionat accesul, în cel de-al şaptelea nivel al Raiului, Jnana sau Samadhi, pentru a putea continua să sprijine toate fiinţele conştiente, din Univers, fiindcă această trecere este ireversibilă.

De la Enoch, Krishna şi Radha, Rama şi Sita, Buddha şi Yasodhara, Padma Sambhava şi Yeshe Tsogyal, Iisus şi Maria, Dante Alighieri şi Beatrice, Mahomed, prea puţini au mai reuşit să traverseze cel de-al şaptelea văl.

În concluzie, documentarul reprezintă o laborioasă muncă de restaurare, a naturii reale, pur spirituale, a fiinţei umane şi paradoxal, se foloseşte de mituri, pentru a demitiza una dintre cele mai mari mistificări, din istoria umană, regizată de Putere - indiferent de forma înşelătoare, sub care ni s-a prezentat, în timp, laică sau ecleziastică - impunând, peste secole, aberaţia necesităţii unui intermediar, Biserica, între noi şi Dumnezeu.

Prevalându-se, iniţial, de teoria atomistă, enunţată de Leucip şi continuată de discipolul său, Democrit şi de alţii, s-au folosit mai apoi, în perioada Renaşterii, de noua invenţie a lui Gutenberg, tiparul, promovând o nouă "ştiinţă", materialistă - o enigmă a istoriei, lipsită de orice valoare de întrebuinţare, cum magistral sublinia, genialul Ioan Petru Culianu - care despuia fiinţa umană, de spirit, făcându-ne să uităm timp de câteva secole, de filozofia lui Parmenide şi de existenţa astrologiei şi alchimiei, care se centrau pe fiinţa umană şi nu pe o himeră, particula fundamentală a materiei.

Materialismul, impus cu îndărătnicie, a avut drept efect separarea umanităţii de spirit şi simultan, de latura feminină a naturii umane, promovându-se tot mai agresiv ideea supremaţiei masculine şi conducând, în vreme, aşa cum putem constata astăzi, la o escaladare a violenţei, sub orice formă şi la o însingurare tot mai accentuată a oamenilor, convinşi prin fraudă şi ameninţare, că nu reprezintă decât efemeride, neglijabile la scara istoriei, ce şi-au acceptat soarta aparent implacabilă, în Matricea dualităţii, bine-rău, ce i-a transformat în sclavi.

În acest context, declaraţia sfidătoare a unui nemernic ca Bill Gates, ascuns în spatele averii strânse printr-un monopol infam, că omenirea se cade a mai fi redusă numeric, cu intenţie, pentru a nu se mai împiedica ele, elitele, de atâtea miliarde de anonimi care le zădărnicesc planurile, nu mai este deloc surprinzătoare, aşa cum nu ar trebui să ne mire nici lipsa de reacţie a aşa-ziselor "autorităţi", fiindcă declaraţia ipochimenului anterior menţionat, reprezintă în mod clar, o instigare la crima supremă, genocidul, faptă ce este condamnată sever - şi doar teoretic, în cazul de faţă - de orice legislaţie mondială.

"Argumentele" favorabile materialismului, sunt pure sofisme, bazându-se pe neştiinţa sau inerţia oamenilor, ambele obţinute cu mare trudă, de către artizanii puterii, prin contribuţia unor masoni malefici (de parcă ar exista alţii), ca Newton sau Darwin şi dintr-o disciplină ce integra sublim, divinul, cu aparenţa materială a lumii, alchimia - în care subzistă fragmente ale unei ştiinţe, de mult dispărute, greu de înţeles şi integrat, lipsind contextul - cămătarii istoriei nu au reţinut decât ideea unei pietre filozofale, bună la preschimbat plumbul în aur, idealul lor de frumos şi util, în viaţă.

Gaia
Efectele dezastruoase, ale polarizării societăţii umane şi a lumii, ne sunt din păcate extrem de familiare: dezbinare, rasism, războaie fratricide, foamete şi mai grav, decât toată această listă, pe departe epuizată, este încercarea de a ne distruge propria mamă, Gaia, planeta care ne menţine în viaţă.


Tot din polarizare, s-au născut copii ai groazei, precum medicina alopată şi implicit complicea şi sponsorul ei, în lungul şir al crimelor chimice, industria farmaceutică, care au continuat să susţină ideea tratării fiinţei umane, nu prin spirit, ci divizat, pe fiecare organ în parte, neglijându-se cu intenţie şi rea voinţă, funcţionarea integrată a mecanismelor biologice şi spirituale şi ideea, mai mult decât evidentă, că organismul uman reprezintă mult mai mult decât simpla însumare, a organelor componente.

Prin fizica cuantică, cercul se închide şi ne întoarcem la alchimistul, a cărui implicare sufletească, într-o repetiţie incalculabilă a experimentului, simplu în sine, conducea simultan, la o transfigurare a materialului experienţei şi a experimentatorului însuşi şi la accederea în sfere existenţiale, de care începem, încet dar sigur, să ne aducem aminte.

Tot mai des, se fac auzite conceptele de "integrare cuantică" sau "conexiune cuantică" (quantum entanglement), sau pe scurt, holism, singurele care pot să explice: emisia de biofotoni, de către organismele vii şi ADN-ul uman, trasmiterea instantanee, la orice distanţă, a informaţiei, între particulele subatomice, comportamentul aparent aberant al fotonilor, care par a fi inteligenţi, explorând mediul aproape la bunul plac şi nu liniar, cum afirmă "savanţii", quarcurile fantomatice, ce se pot dematerializa după tipare pare-se aleatorii, dispărând în cine ştie ce Universuri paralele, pentru a se reintegra în atomi, la momente doar de ei hotărâte ş.a.m.d.


Fizica cuantică şi conceptele holistice, prin munca unor colective ştiinţifice admirabile, reprezentate impecabil de unii dintre protagoniştii acestui documentar superb şi de toţi ereticii actuali ai ştiinţei, în frunte cu un Nassim Haramein, ne dau răspunsul concret, la două dintre neliniştile fundamentale ale umanităţii: nu suntem singuri în Univers şi nu suntem muritori."

Marian Matei



"Ordinea Conştiinţei Cosmice şi cea a materiei, nu este ireductibilă, ci se integrează într-un spectru de ordine generală, care se întinde de la ordinea mecanică, până la cea spirituală. Dacă materia şi Conştiinţa Cosmică, au ca origine un spectru comun, devine clar că dualitatea lor este o iluzie, datorată faptului că nu se iau în consideraţie, decât aspectele mecanice ale materiei şi calitatea intangibilă a Conştiintei Cosmice."

Jean Guitton (1901 - 1999)

Multumim lui Marian Matei, realizatorul blogului antiiluzii.blogspot.com
pentru traducerea si sinteza acestui film de exceptie!


The Voice - The Cosmos And The Quantum Universe
Partea I:





Partea a II-a:





PS: Recomand pentru o buna vizionare a filmelor sa mergeti la varianta de la stagevu a fiecarei parti si sa descarcati de pe butonul download in calc... (nu dati play la video ci direct pe butonul download)

Gregg Braden despre 2012


Gregg Braden, un expert geolog şi unul dintre cei mai respectabili cercetători ai fenomenelor spirituale, a analizat în „Timpul Fractal”, tradusă şi la noi de către Editura For You, misterul anului 2012 şi al unei noi ere terestre, care va începe atunci. Greg Braden analizează deo­po­trivă predicţiile mayaşilor, bazate pe calcule astronomice precise, prezicerile lui Nostradamus sau ale mediumului ame­rican Edgar Cayce, ale indienilor hopi, dar supune unei analize atente informaţiile ştiinţifice, provenite din fizica cuantică sau din alte domenii de cercetare.

El demonstrează astfel că data de 21.12.2012 marchează un moment cosmic care a mai avut loc în urmă cu 26.000 de ani; aliniamentul sistemului nostru solar (Soarele şi Pământul) cu Centrul galaxiei Calea Lactee. La această dată se încheie o perioadă de evoluţie, care a început la data de 11 august 3114 î.Hr., numită simbolic „embriogeneza spi­rituală a omenirii”, şi începe (atenţie!) o epocă nouă. Practic, la sincronistica dată de 21.12.2012 ne aflăm la capătul unui mare Ciclu de evoluţie (nu la sfârşitul lumii); „un astfel de eveniment este atât de rar, încât ne pregătim pentru el de la sfârşitul ultimei mari epoci terestre şi vor mai trece încă 26.000 de ani, înainte ca urmaşii noştri să aibă ocazia unui asemenea ciclu”, spune Greg Braden.

Aşa cum arată autorul menţionat, trăim vremuri excepţionale, dar care nu sunt lipsite de pericole. Anumite tipare care se repetă în natură (în ca­zul de faţă, tiparele specifice în­che­ie­rii unui ciclu de evoluţie) pot crea con­diţiile producerii unor dezastre, catastrofe şi tulburări sau „încercări ma­xime”. În 2012 vor exista con­di­ţiile caracteristice sfârşitului unui ciclu de timp, precum şi tiparele care le creează, dar asta nu înseamnă că evenimentele dramatice din trecutul omenirii se petrec la fel, cu atât mai mult cu cât avem puterea de a face ale­geri care să ne ducă într-un timp glo­rios al existenţei omenirii.

Braden sp­une că nu există nimic în în­re­gis­trările geologice care să sugereze că polii magnetici aiPământului se vor in­versa înainte sau după data de final de ciclu, anul 2012. Şi cum tiparul de­zastrului natural în 2012 nu pare a fi cel cu adevărat periculos pentru Pământ, autorul deduce că un alt tipar sau „cod temporal” ne va duce către o perioadă cu încercări maxime; este vorba despre „epuizarea actuală a resurselor naturale, creşterea exponenţială a populaţiei, nivelul de sărăcie globală şi competiţia pentru necesităţile vieţii” (probabil este o descriere a ceea ce vedem a fi criza).

Ceea ce urmează să se întâmple – adică dezastrul sau accesul către o lume nouă – stă în alegerea noastră, mai întâi ca fiinţe individuale şi apoi ca entitate colectivă. Avem la în­de­mână toate posibilităţile de viitor, aşa cum au prezis indienii hopi (şi cum arată multe descoperiri ale fi­zi­cii), care ne-au sfătuit să alegem calea cea bună: „Când rugăciunea şi meditaţia vor fi preferate în locul noilor in­ven­ţii, care creează şi mai mult dezas­tru, ei (locuitorii Pământului) îşi vor fi găsit adevărata cale. Oferă iubire tu­tu­ror lucrurilor, oamenilor, anima­le­lor, plantelor şi mun­ţilor; pentru că spiritul este unu, iar Catsina – ex­pre­siile spiritului – sunt multe”.

Deci, roa­gă-te, meditează (stai liniştit cu tine însuţi), iubeşte tot ce te înconjoa­ră, şi prin această transformare inte­rioa­ră schimbi pentru tine şi pentru cei din jurul tău viitorul, inclusiv ceea ce va fi în anul 2012. Acestea nu-s doar cuvinte; ştiinţa însăşi a adus do­vezi uluitoare referitoare la puterea conştiinţei umane de a modifica „par­ti­culele cuantice” prin simpla pre­zen­ţă (vezi Taylor, 1909 – teoria du­blei fante). Aşadar, prezenţa noastră în lume afectează lumea în bine sau în… mai puţin bine şi chiar în rău. Sentimentele noastre au o putere pe care n-o recunoaştem doar pentru că nu am fost atenţi, nici la ele, nici la do­vezile ştiinţifice care atestă pute­rea inimii, respectiv a emoţiilor colecti­ve, de a influenţa intensitatea câmpului magnetic terestru.

Teoriile existen­te sugerează faptul că soarta ne este în propria mână, dar mai ales în propria minte şi inimă în anul 2012 (vom re­veni cu explicaţii despre puterea emo­ţiilor şi legătura lor cu magnetis­mul). Să ne întoarcem faţa către Dum­nezeu şi către dragostea pentru tot ce ne înconjoară, căci asta creează starea de spirit şi emoţia colectivă ce ne poate purta paşii către o eră terestră fără predecent în lanţul evoluţiei. Şi aşa, în loc să vedem un sfârşit tragic, putem alege să vedem naşterea unui om nou în doi ani de acum încolo!

Un alt articol cu Gregg Braden aici: gregg-braden-vindecarea-spontana

Sursa: jurnalul.ro